Darwin şi după Darwin

Opera ştiinţifică a lui Charles Darwin a avut parte de un destin frământat nu doar imediat după apariţie: ideile revoluţionare ale întemeietorului teoriei evoluţioniste continuă să stârnească polemici, deopotrivă în rândul savanţilor şi în rândul filozofilor sau teologilor, până în zilele noastre. Şi asta fiindcă, spre deosebire de alte idei revoluţionare din ştiinţele naturii, ideea evoluţiei speciilor prin selecţie naturală a avut un puternic impact atât asupra cunoaşterii ştiinţifice, propunând o nouă paradigmă a cercetării naturii, cât şi asupra valorilor noastre fundamentale, pe care le pot pune sub semnul întrebării. Bine cunoscut pentru studiile sale de epistemologie, ca şi pentru cele dedicate unor importanţi filozofi (precum Immanuel Kant sau Ludwig Wittgenstein), profesorul Mircea Flonta se apleacă în volumul de faţă asupra semnificaţiilor pe care evoluţionismul le are pentru filozofia ştiinţei şi pentru concepţia noastră despre lumea vie în general şi despre cea a omului în special.

„Astăzi nu vor putea fi discutate cu un deplin simţ al responsabilităţii intelectuale teme atât de centrale precum ce anume este propriu şi specific omului, care este locul minţii în universul omului, cât de departe se întind puterile cunoaşterii omeneşti, care sunt fundamentele moralităţii, dacă vom face abstracţie de ştiinţa darwiniană.“ (Mircea FLONTA)