Incognito

Iata o carte a carei valoare a fost umbrita de scandalul plagiatului. Majoritatea comentariilor gasite atat pe internet (vezi diverse articole despre Eugen Barbu pe site-ul revistei "Romania Literara" cat si in "Istoria critica a literaturii romane" din 2008 a lui Nicolae Manolescu se blocheaza in stabilirea veridicitatii acuzatiilor de plagiat, ca si a amplorii lor.
[Pana la scandalul de plagiat din "Principele" (1969) si mai ales din "Incognito III" (1978), aproape nu s-a remarcat cat de mult datoreaza Barbu unor inaintasi ai sai, de la simpla inraurire la imitatie sau transcriere literara], scrie Nicole Manolescu in "Istoria..." sa.
Dar, in ciuda celor cateva "zeci de pagini plagiate", merita romanul "Incognito" citit? Cu siguranta ca da.
Romanul isi plaseaza actiunea in perioada celui de-al doilea razboi mondial, in Bucuresti, in perioada antonesciana. Faptele sunt descrise din perspectiva secretarului ministrului de interne al vremii, un tanar infiltrat in cercurile ministrului cu o misiune, de catre partidul comunist.
Volumul I a aparut in 1976 si a fost continuat, la date diferite, de alte trei volume.
(... de continuat deoarece romanul merita, cu siguranta, un comentariu mai detaliat)